În secolul al XIX-lea, pe teren exista o casă cu parter, care aparţinea lui Pavle Sterio Polichroni. Fiica acestuia, Ana-Maria, căsătorită cu contele Mirbach din Viena, construieşte actualul imobil între anii 1904-1905, după planurile arhitectului Josef Kremer Senior, în stilului anilor 1900 (curentul Secession).
Clădirea poartă numele contesei, însă nu a fost niciodată reşedinţa specială a acesteia. Palatul Mirbach era doar un imobil de raport, menit să ajute la sporirea veniturilor contesei.
În prima jumătate a secolului XX, aici îşi desfăşurau activitatea mai multe ateliere meşteşugăreşti şi societăţi comerciale, precum: Magazin de textile en gros “A. Schönbrunn & Pinkesz”, Atelier confecţii “Frank & Schnabel”, Korona Bank, Ceasornicăria “H. M. Engel”, Atelier de croitorie de haine bărbăteşti şi magazin de textile şi galanterie “Wilhelm Fülöp”, Fierăria “Steingaszner & Thellmann”, Magazin de textile şi galanterie “Haring Gustav” ş.a. Totodată, în perioada interbelică, în incinta Palatului Mirbach au funcţionat biblioteca sârbă din Fabric şi redacţia ziarului Temišvarski Vesnik.
În timpul Revoluţiei de la 1989, unul din spaţiile comerciale de la parter, din latura către Piaţa Traian, a fost incendiat.
