Heritage of Timișoara

Fabric

N. K.: “Aceste clădiri sunt mai spaţioase şi îţi dau senzaţia că poţi respira mai bine în ele…”

N. K. locuieşte de 10 ani în Fabric. Spune că era în căutarea unui apartament de cumpărat, neapărat într-o clădire veche/istorică. Asta,“fiindcă aceste clădiri sunt mai spaţioase şi îţi dau senzaţia că poţi respira mai bine în ele... În plus, sunt personalizate din punct de vedere arhitectural şi estetic. Grăiesc despre nişte vremuri în care viața s-a desfășurat în alt ritm, deloc molcom, dar cu suficient răgaz pentru a imprima specificul, ordinea sau chiar dezordinea momentului. Dar dincolo de asta, cartierul e mai puțin aglomerat decât alte zone din Timișoara și nu este unul periferic. Te simți conectat cu partea centrală în care <lucrurile se întâmplă>, dar poți păstra și o distanță confortabilă dacă vrei.”

Care este modul în care cartierul a evoluat de-a lungul timpului?

N. K.: De la un cartier destinat a fi un loc în care lucrurile (de aici denumirea de Fabric) a devenit unul în care vechile realizări se destramă sau se transformă. Fabrica de bere a rămas în funcțiune și își face simțită prezența prin mirosul specific de drojdie de bere, totuși mai puțin deranjant decât alte miasme poluante, însă în jurul ei a apărut zona industrială aparținând Colterm-ului și Enel-ului. Micile manufacturi, a căror urmă se poate ghici din spațiile de la parter ale clădirilor, au dispărut și au lăsat în loc zone comerciale cam insalubre, unde proprietarii își văd doar de propriul interes. Dar mai sunt locuri/localuri unde s-a investit în reamenajare, mai ales după intervenția legii de protejare a clădirilor/ansamblurilor istorice. Unele sunt chiar cochete dar au vecinătăți discordante.

Problema degradării clădirilor a început odată cu naționalizarea din vremea comunismului, iar apoi reîmproprietărirea, uneori frauduloasă, a dus la un boom de adaptări făcute după gustul și putința fiecărui nou proprietar, fără a se respecta cerințele specifice unei atari zone sau măcar cele ce ar trebui să țină de bunul-simț al (co)locuirii.

Și nu în ultimul rând, oamenii. Cred că mai sunt suficienți dintre cei care efectiv s-au născut în zonă și continuă <să ia pulsul cartierului> (pot să-ți povestească cum era pe vremuri, cine unde își avea biroul, casa atelierul... și simți din felul în care povestesc (și mai mereu sunt deschiși la discuții) că oamenii erau mai conectați unii la alții decât în prezent; acum individualismul e dominant.

Îmi amintesc de o convorbire auzită în parc, între doi vârstnici care își dădeau cu presupusul vis-a-vis de ce se va deschide la parterul clădirii vecine cu Băile Neptun (tocmai se făceau amenajările pentru deja dispărutul Fashion Lounge). Ei sperau la un aprozar micuț spre a evita piața Badea Cârțan sau vreun centru comercial, mai greu accesibil lor (cu transportul în comun). Noroc că ulterior s-a transformat în clinică, ceea ce s-a dovedit a fi un lucru bun. Și tot din seria regretabil: după renovare, schimbarea destinației cinematografului Parc.

nk1 N.K. nu a locuit în Fabric în copilărie. “Am fost doar botezată la Biserica Millennium, probabil fiindcă familia nașei stătea în apropiere. Mai păstrez cartonașul pe care a fost consemnat evenimentul.”

Aveți o zonă preferată din Fabric?

N.K.: Parcul Regina Maria, care nu știu dacă mai ține de Fabric... E un loc în care mai există suficientă verdeață asupra căreia nu s-a intervenit brutal (tăieri masive de copaci, plantare de arbuști exclusiv ornamentali sau diverse alte amenajări nepotrivite). Stau chiar lângă parc și uneori am senzația că în jur e o pădure, se pot auzi păsările (altele decât porumbeii), se pot face diverse activități sportive, plimbări, se pot face fotografii... (acesta e și motivul pentru care în weekend-uri se perindă alaiuri de nuntă prin parc – singurul inconvenient legat de acest aspect e obiceiul practicat de a claxona pentru a marca evenimentul, ceea ce e deranjant). nk2

Care sunt problemele pe care le vedeți în cartier și cum credeți că s-ar putea soluționa? Ați făcut ceva specific pentru a face cartierul un loc mai dezirabil?

N.K.: Cu câțiva ani în urmă, am lucrat în servicii sociale și eram implicată în activități de suport, integrare, reintegrare a unor persoane din diverse grupuri vulnerabile, aflate la limita excluziunii sociale, o mare parte din ei provenind din cartier. Problemele lor însă nu s-au rezolvat decât parțial sau temporar.

Cum credeți că va evolua Fabricul în contextul orașului care este în plină ascensiune?

N.K.: Presupun că se vor mai moderniza anumite zone (cum ar fi halele rămase pe malul canalului Bega, fabrica 1 Iunie care și-a încetat și ea activitatea, fabrica Guban), se vor reabilita clădirile istorice, sinagoga și linia de tramvai în special din piața Traian, iar ceea ce aș spera să se întâmple ar fi relocarea punctului energetic al Colterm. Însa nu mi-aș dori să apară alte centre comerciale în zonă (deși riscul există... cam asta e tendința oriunde se mai găseste teren).

Ce activități v-ar plăcea să vedeți în cartier?

N.K.: Poate acele ateliere meșteșugărești, care ar reaminti scopul pentru care s-a construit cartierul...?

Credit foto: Flavius Neamciuc (1) & N.K. (2,3)