Pe actualul amplasament exista o casă, încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cunoscută în rândul timișorenilor pentru firmele care își aveau sediul în clădire, precum ospătăria La Cocoșul Negru sau pivnița de vinuri La Pisica Neagră. În jurul anilor 1900, în respectiva clădire locuia Gyula Galgon, un cunoscut vânzător de cherestea, care deținea și o băcănie cu același nume.
În anul 1911, Ágoston Galgon (fiul lui Gyula Galgon) obține o autorizație de construire pentru un palat de raport cu 2 etaje, prevăzut cu 9 apartamente și 35 de camere. Palatul realizat în Stilul anilor 1900 (curentul Secession) se remarcă prin jocul volumetric al acoperișurilor și al frontoanelor, precum și prin bovindoul pe două etaje, care marchează colțul clădirii. Plastica fațadei îmbină atât elemente geometrizate, specifice fazei târzii a curentului Secession, cât și ornamente antropomorfice - mascaroane, care ritmează zonele de capitel ale pilaștrilor, specifici arhitecturii anilor 1900. Se evidențiază basoreliefurile de la nivelul primului etaj, reprezentând siluete feminine surprinse în mișcări de dans. Însă, cel mai reprezentativ detaliu al clădirii îl reprezintă finialul de acoperiș, rezolvat sub forma unui cocoș din tablă.
