Heritage of Timișoara

Elisabetin str. General Henri Berthelot , nr. 5

Palatul Dr. Adolf Vértes

Data finalizării:

30 august 1910

  • Arhitect: Arh. László Székely
  • Fost proprietar: Dr. Adolf Vértes
  • Autorizație de construire: 4 octombrie 1909
  • Statut proprietate: Proprietate privată
  • Statut protecție: Sit monument istoric
    Situl urban "Vechiul cartier Iosefin"
    TM-II-s-B-06098
  • Stil arh. principal Art Nouveau/Secession
  • Starea curentă Medie (conservat)
  • Planimetrie Neregulat
  • Nr. de niveluri 3
  • Funcțiune curentă Proprietari multipli




Astăzi, Piața Plevnei este recunoscută drept una dintre cele mai relevante spații ale stilului anilor 1900 din Timișoara, o zonă cu multiple calități de ordin plastic, urbanistic și peisager. Însă, situația nu a fost întotdeauna la fel. Până în anul 1904, spațiul funcționa ca piață de animale, întreaga zonă nefiind construită. Schimbarea situației s-a produs odată cu ridicarea interdicției de a construi în zonă și mutarea pieței de animale aici. Astfel, o serie de mari industriași și comercianți din Timișoara începutului de secol XX au ales zona spre a-și construi imobile de locuit.

Diferența față de majoritatea zonelor noi disponibile pentru a se construi, de la începutul secolului XX, o reprezintă programul de arhitectură ales. Dacă, în general, aceste spații erau mobilate cu palate de raport și clădiri având parter comercial, în cazul pieței Plevnei s-a optat de la început pentru construirea de clădiri de locuit, fără componenta comercială. Drept urmare, spațiul este definit de clădiri relativ mici ca dimensiune, având parter și un etaj. Fac excepție însă două clădiri amplasate pe latura sudică a pieței, având două etaje. Dintre acestea, cea amplasată la colțul pieței cu strada General Berthelot se evidențiază ca dominanta compozițională a spațiului pieței, atât prin silueta sa impunătoare, cât și prin ornamentele heraldice folosite. Evidențierea acestui aspect se confirmă prin prezența finialului de fier, care încununează turnul de pe colț al imobilului.

Palatul a aparținut doctorului Adolf Vértes, un cunoscut avocat din Timișoara și unul dintre cei mai implicați oameni în viața socială și culturală a orașului. Născut în anul 1861, în orașul Szeged, Vértes se va stabili în Timișoara unde va ocupa o serie de funcții publice: deputat în consiliul municipal al orașului pentru Cetate II (începând cu anul 1899), membru în comisia pentru drept public și în comisia legislativă, președinte al comunității neologe a evreilor din Timișoara, co-președinte al Oficiului Național Israelit al Banatului Transilvaniei, preşedinte al Camerei Avocaţilor din Timişoara, direc­tor și acţionar principal al fabricii de pălării, inițiator a mai multor acțiuni filantropice și președinte al asociației de caritate și auto-ajutor »Baronul Mór Hirsch«, președinte al consiliului de administrație al Liceului Evreiesc, precum și primul Maestru al marii Loji francmasonice Lonsonczy.

Dr. Adolf Vértes a fost și un cunoscut jucător de șah, acesta reprezentând școala de șah din Timișoara în multiple concursuri internaționale. Vice-președinte al clubului local, acesta va organiza în anul 1912 un campionat de șah la Timișoara. Detalii despre participările sale la campionatele de șah se regăsesc și în publicațiile din Budapesta. De exemplu, în 1893, revista Budapesti Sakk-Szemle relatează partiparea lui Vértes la concursul de șah din Budapesta, menționând atât traseul cât și mutările din jocurile sale.

Să revenim însă la palatul său din Elisabetin. Construit în anul 1910, după planurile arhitectului László Székely, în stilul anilor 1900, curentul Secession, acesta se remarcă prin detaliile geometrizate care definesc plastica generală a fațadei, utilizarea masivă a feroneriilor de fier forjat, precum și relațiile volumetrice dintre elementele tratate în rezalit și bovindourile desfășurate pe două niveluri, dar și jocul dintre siluetele frontoanelor și turnul, care se înalță deasupra colțului clădirii, tratat în segment de cerc. Specificul acestui edificiu în decorația timișoreană este subliniat de prezența sub ferestrele primului etaj a unor elemente decorative provenite din arhitectura militară (guri de tragere), reinterpretate în maniera anilor 1900.

Deasupra accesului în clădire, amplasat pe latura dinspre strada General Berthelot, în cadrul unui luminator de formă ovoidală descoperim rămășițele unui vitraliu de mare finețe, din care se mai păstrează câteva fragmente perimetrale. Desenul medalionului rămâne încă un mister al patrimoniului local. Aceeași travee mai posedă o altă poveste cu caracter tragic: amplasate simetric în raport cu axul accesului, sub ferestrele nivelului al doilea se regăseau până de curând două basoreliefuri reprezentând figuri feminine, astăzi unul dintre ele fiind pierdut.

Clădirea, însă, ne păstrează o serie de surprize și la interior. După ce pășim în holul de acces, observăm bogata decorare a acestuia, remarcându-se friza de basoreliefuri care ornamentează ambele laturi ale acestuia. Un ultim detaliu care ne atrage atenția este balustrada din fier forjat a scărilor, decorată cu motive stilizate de lalea.

Dr. Adolf Vértes a murit în anul 1930, după o lungă boală, petrecându-și ultimele zile în sanatoriul János din Budapesta. Trupul acestuia a fost adus la Timișoara, unde, în luna august, a fost înmormântat cu ample ceremonii, la care au participat mulți demnitari ai vieții publice evreiești. De la moartea sa și până în anul 1940, actuala stradă Dr. Nicolae Păulescu a purtat numele Dr. Adolf Vértes, în onoarea și amintirea acestuia. Astăzi, doar palatul aflat într-o avansată stare de degradare păstrează vie povestea unuia dintre cei mai activi oameni ai societății timișorene de la începutul secolului trecut.

Autorii acestei fișe:

Documentare și text: Mihai-Claudiu Moldovan

Documentare în teren: Vlad Pată (coordonator)

Fotograf: Flavius Neamciuc

Ultima actualizare: 2 săptămâni în urmă

Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.

Contribuie cu informații la această clădire!