În anul 1907, arhitectul local Jakab Klein licitează alături de Miklós Frecot pentru lotul în suprafață de 210 stânjeni din proximitatea fostei piețe de animanle. Aceștia reușesc a-l achiziționa, contra sumei de 10.500 coroane, plătind astfel 50 de coroane pentru fiecare stânjen. În toamna aceluiași an, cei doi obțin autorizația de construire pentru un imobil de raport cu două etaje, proiect care îi va fi încredințat arhitectului Gábor Fodor, al cărui nume îl putem descoperi în cadrul unui cartuș amplasat în extremitatea dreaptă a fațadei. Întreaga construcție se finalizează în vara anului următor, autorizația de locuire fiind emisă la data de 3 august 1908.
Palatul prezintă o fațadă relativ plană, doar cele trei balcoane ale clădirii desprinzându-se din planul fațadei, aspect atipic pentru arhitectura timișoreană a acelor ani, definită de ample jocuri volumetrice. Compoziția generală este definită de accente verticale, prin utilizarea pilaștrilor decorativi care se ridică pe toată înălțimea fațadei, afișând la nivelul cornișei capiteluri sub forma unor chipuri de femei. Tot la nivelul cornișei remarcăm șiruri de ove, precum și o friză decorativă geometrică. Elementul plastic cel mai recognoscibil al clădirii este cu siguranță grupul decorativ compus din motivul copilului-înger în ipostază afrontată, cele două personaje susținând un disc decorativ, totul într-un decor textil. Un alt detaliu de mare finețe îl regăsim la nivelul aparatului de acces, care prezintă un ancadrament decorativ cu motive vegetale, definit de linii sinuoase care se întrepătrund și generează o textură complexă, în mijlocul căreia regăsim amplasat în agrafa cheii de boltă motivul decorativ al Reginei.