În luna aprilie a anului 1902, Lajos Tunner obține o autorizație de construire pentru o casă cu un singur etaj, care va fi construită cel mai probabil de fiul acestuia, arhitectul Arthur Tunner. Casa se remarcă prin bogăția plastică a fațadei, în special prin ornamentele antropomorfe și zoomorfe reprezentate: heralzi, mascaroni, capete de lei și chipuri de femei în decor vegetal. Din punct de vedere stilistic, casa este reprezentativă pentru arhitectura timișoreană a începutului de secol XX, fiind un melanj între vocabularul plastic al perioadei eclectice și cel al curentului Secession.
Lajos Tunner a fost unul dintre cei mai importanți pietrari ai orașului, contribuind semnificativ la aspectul plastic al Timișoarei, firma sa funcționând încă din anul 1876. Fiul său, Kornél Tunner, va duce mai departe tradiția familiei de cioplitori în piatră, remarcându-se în principal prin calitatea operelor sale funerare. Un alt fiu al lui Lajos, Arthur Tunner, se va remarca atât ca arhitect, cât și constructor, participând la edificarea unora dintre cele mai importante clădiri ale orașului.