Heritage of Timișoara

Fabric str. Episcop Ioseph Lonovici , nr. 1

Palatul Josef Kunz

Alte denumiri:

Palatul văduvei Schlichting / Palatul Johann Engels

Data finalizării:

28 octombrie 1892

  • Arhitect: Neidentificat
  • Fost proprietar: Róza Schlichting Johann Engels Antreprenor Josef Kunz
  • Fost locatar: Annie (Kincs) Hammer Margit (Freiberg) Kincs Arthur Kincs
  • Autorizație de construire: 5 martie 1892
  • Autorizație de modificare: 1916
  • Statut proprietate: Proprietate privată
  • Statut protecție: Ansamblu monument istoric
    Ansamblul urban “Fabric” (II)
    TM-II-a-A-06097
  • Stil arh. principal Istoricist/Eclectic
  • Starea curentă Medie (conservat)
  • Planimetrie Neregulat
  • Nr. de niveluri 3
  • Funcțiune curentă Palat/Imobil de raport
    Birou avocatură/Notariat
    Proprietari multipli




Fabric a fost cartierul timişorean în care membrii familiei Kunz au construit şi deţinut cele mai multe imobile. După ridicarea după anul 1868 a primului imobil cu două nivele din cartier, fapt care a condus la nemulţumirea celorlaţi proprietari din Fabric, care se temeau că perpetuarea acestei iniţiative ar putea conduce la scăderea valorii propriilor clădiri, în 1892, Josef Kunz construieşte vis-a-vis a doua clădire cu două etaje. Autorizația de construire a fost emisă la 5 martie 1892 și autorizația de terminare a lucrărilor fără instalații interioare și decorațiuni la 28 octombrie 1892, pentru o clădire în stil eclectic istoricist, cu elemente neobaroce. Din acel moment, strada primeşte numele de “Şirul Kunz”, denumire care este păstrată până în anul 1948.

În 1858, din actuala Piața Romanilor și până aici se întindea "Seiler Wiese" (Câmpul Frânghierilor/Funarilor). În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe acest teren exista doar un parc (aşa-numitul Vorpark), aflat în proprietatea oraşului, cedat de armată cu condiţia ca terenul să fie întreţinut cu regularitate. Parcul, însă, era foarte neglijat şi întrebuinţat mai mult ca teren de joacă pentru copii şi pentru instalarea unor tarabe. În 1888, deşi armata s-a opus acestei hotărâri, primăria decide să parceleze terenul în 26 de loturi de casă (cu condiţia ca pe Calea Andrássy, actualul Bulevard 3 August 1919, să nu fie construite decât case cu etaj). Astfel, în 1892, în numai 8 luni, este ridicat Palatul Josef Kunz. Din păcate, cu trecerea timpului, edificiul şi-a pierdut statuile care îi încoronau cornişa şi care apar în numeroase imagini de epocă.

După Primul Război Mondial, imobilul este menţionat ca fiind proprietatea văduvei Róza Schlichting, apoi a lui Johann Engels, virilist în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Timp de câţiva ani, aici a locuit în chirie familia comerciantului de textile Arthur Kincs. Magazinul familiei funcţiona în Casa Miksa Róna (str. Ştefan cel Mare nr. 4/ Piaţa Romanilor nr. 2), care a şi fost ulterior achiziţionată de Arthur Kincs.

Imagini de epocă

Autorii acestei fișe:

Documentare și text: Alexandra Palconi

Documentare în teren: arh. Vlad Pată (coordonator), Diana Roth (voluntar)

Audit: Mihai Opriș

Fotograf: Flavius Neamciuc

Ultima actualizare: 2 luni în urmă

Publicat la: 30 aprilie 2018

Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.

Contribuie cu informații la această clădire!