Heritage of Timișoara

Fabric str. Episcop Ioseph Lonovici, nr. 1

Palatul Josef Kunz

Alte denumiri:

Palatul văduvei Schlichting / Palatul Johann Engels

Data finalizării:

28 octombrie 1892

  • Arhitect: Necunoscut
  • Fost proprietar: Róza Schlichting Johann Engels Antreprenor Josef Kunz
  • Fost locatar: Annie (Kincs) Hammer Margit (Freiberg) Kincs Arthur Kincs
  • Autorizație construcție: 5 martie 1892
  • Statut proprietate: Proprietate privată
  • Statut protecție: Ansamblu monument istoric
    Ansamblul urban “Fabric” (II)
    TM-II-a-A-06097
  • Stil arh. principal Istoricist/Eclectic
  • Starea clădirii Medie (conservat)
  • Planimetrie Neregulat
  • Nr. de niveluri 3
  • Funcțiune curentă Palat/Imobil de raport
    Birou avocatură/Notariat
    Proprietari multipli




Fabric a fost cartierul timişorean în care membrii familiei Kunz au construit şi deţinut cele mai multe imobile. După ridicarea în 1870 a primului imobil cu două nivele din cartier, fapt care a condus la nemulţumirea celorlaţi proprietari din Fabric, care se temeau că perpetuarea acestei iniţiative ar putea conduce la scăderea valorii propriilor clădiri, în 1892, Josef Kunz construieşte vis-a-vis a doua clădire cu două etaje. Din acel moment, strada primeşte numele de “Şirul Kunz”, denumire care este păstrată până în anii 1920.

În a doua jumătate a secolului al XIX, pe acest teren exista doar un parc (aşa-numitul Vorpark), aflat în proprietatea oraşului, cedat de armată cu condiţia ca terenul să fie întreţinut cu regularitate. Parcul, însă, era foarte neglijat şi întrebuinţat mai mult ca teren de joacă pentru copii şi pentru instalarea unor tarabe. Deşi armata s-a opus acestei hotărâri, în 1888, primăria decide să parceleze terenul în 20 de loturi de casă (cu condiţia ca pe Calea Andrássy, actualul Bulevard 3 August 1919, să nu fie construite decât case cu etaj). Astfel, în 1892, în numai 8 luni, este ridicat Palatul Josef Kunz, în stil eclectic. Din păcate, cu trecerea timpului, edificiul şi-a pierdut statuile care îi încoronau cornişa şi care apar în numeroase imagini de epocă.

După Primul Război Mondial, imobilul este menţionat ca fiind proprietatea văduvei Róza Schlichting, apoi a lui Johann Engels, virilist în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Timp de câţiva ani, aici a locuit în chirie familia comerciantului de textile Arthur Kincs. Magazinul familiei funcţiona în Casa Róna Miksa (str. Ştefan cel Mare nr. 4/ Piaţa Romanilor nr. 2), care a şi fost ulterior achiziţionată de Arthur Kincs.

Imagini de epocă

Au contribuit la realizarea acestei fișe:

Documentare și text: Alexandra Palconi

Documentare în teren: arh. Vlad Pată (coordonator), Diana Roth (voluntar)

Fotograf: Flavius Neamciuc

Ultima actualizare: 9 luni în urmă

Contribuie cu informații la această clădire!