Motivul Floarea-Soarelui. Sau despre renașterea speranței

Ascuns sub un strat gros, învechit și crăpat de ciment, se păstrează încă, modelat în ipsos, motivul Florii-Soarelui. Soarele libertății poate topi însă învelișul gri, scoțând iarăși la suprafață culori demult uitate. Cultura europeană așteaptă o nouă primăvară, iar Floarea-Soarelui, simbol al speranței și al rezistenței, e pregătită să se îndrepte din nou spre lumină. Dar primăvara aceasta nu vine prin vestitori, așteptându-i pasiv, ci prin implicare activă, susținere și empatie.

Cu gândul la situația din Ucraina, scriem acest articol-tribut în care încercăm să prezentăm succint povestea Florii-Soarelui în arhitectura timișoreană.

Plastica fațadelor timișorene prezintă numeroase decorațiuni fitomorfe, motivul florii fiind unul dintre cele mai răspândite ornamente. Chiar dacă floarea este un simbol omniprezent în decorațiunea arhitecturală din cele mai vechi timpuri, aceasta capătă un rol central odată cu  explozia artistică a anilor 1900, având un rol central în plastica curentului Secession. Atunci este momentul când motivul florii cunoaște o răspândire și o transfigurare plastică nemaiîntâlnită până atunci în repertoriul local, transformând Timișoara într-un adevărat oraș al florilor de piatră.

Floarea-Soarelui: istoric și simbolistică

Chiar dacă Floarea-Soarelui (Helianthus annuus) este o floare originară din America, ajunsă pe tărâmuri europene de abia în secolul al XVI-lea, ea este puternic ancorată în poveștile și cultura europeană, ajungând retroactiv până în miturile clasice ale Greciei Antice. Ea a înlocuit plantele locale în versiunile miturilor apoloniene, devenind și un simbol nelipsit al nimfei Clytie.

Relația florii cu cultura și arta umană începe încă de pe tărâm american, fiind venerată de vechii azteci. Ajunsă în Europa aceasta a fost preluată de marile familii, fiind un motiv aparte în celebrele mozaicuri ale familiei Medici, dar și la marile curți regale. Odată cu finalul secolului al XIX-lea motivul Florii-Soarelui capătă un nou statut în lumea artei, atât prin mișcarea Arts and Crafts din Anglia, dar mai ales prin Mișcarea estetică, ai cărei principali actori, Aubrey Beardsley și Oscar Wilde aleg motivul Florii-Soarelui ca simbol principal al doctrinei.

Arta totală a anilor 1900 adoptă și utilizează pe scară largă motivul, acesta regăsindu-se sub diferite forme și transfigurări. În zona central și est-europeană, aceasta se mulează organic pe cultura locală, în care Floarea-Soarelui era deja un motiv popular des utilizat, fiind parte integrantă a vieții de zi cu zi. Motivul este ales și datorită caracteristicilor estetice ale florii, fiind definită de o compoziție simplă și curată, putând fi ușor geometrizată și abstractizată. O diferență a reprezentării artistice din perioada anilor 1900 o implică reprezentarea totală a biologiei plantei, rezultând compoziții elaborate în care sunt incluse și tulpinile sau rădăcinile acesteia.

Din perspectivă simbolică, Floarea-Soarelui este un simbol solar, în cultura populară fiind  asociată cu adorația și iubirea neîmpărtășite. Miturile populare românești plasează Floarea-Soarealui ca judecător la poarta raiului al florilor-fete. Anumite mituri asociază motivul cu vara, împlinirea și fericirea, precum și cu speranța în viitor.

Floarea-soarelui în Timișoara

Floarea-Soarelui în regiune. Comunitate

Încheiem articolul cu imaginea unui câmp galben, plin de Floarea-Soarelui alături de un cer senin. Astfel ne imaginăm zilele acestea și povestea patrimoniului european: o mare delicată de flori și culori, plină de speranță, dar în același timp firavă, putând cădea pradă oricând unei ierni venite pe neașteptate. Dar puterea stă în comunitate, astfel încât dorim să vă oferim și alte reprezentări ale motivului Florii-Soarelui din Europa, precum și inițiative care promovează patrimoniul regional european.

Acestea sunt doar câteva dintre decorațiunile care ilustrează motivul Florii-Soarelui. Mai cunoști alte astfel de ornamente sau inițiative de promovare a patrimoniului, atât din Timișoara, cât și din Europa?

---

Mulțumiri lui Raul Bondrilă (RoadOne) pentru plimbarea de documentare de astăzi prin Timișoara, în căutarea Florii-Soarelui.