Heritage of Timișoara

General

Motivul Floarea-Soarelui. Sau despre renașterea speranței

Ascuns sub un strat gros, învechit și crăpat de ciment, se păstrează încă, modelat în ipsos, motivul Florii-Soarelui. Soarele libertății poate topi însă învelișul gri, scoțând iarăși la suprafață culori demult uitate. Cultura europeană așteaptă o nouă primăvară, iar Floarea-Soarelui, simbol al speranței și al rezistenței, e pregătită să se îndrepte din nou spre lumină. Dar primăvara aceasta nu vine prin vestitori, așteptându-i pasiv, ci prin implicare activă, susținere și empatie.

Cu gândul la situația din Ucraina, scriem acest articol-tribut în care încercăm să prezentăm succint povestea Florii-Soarelui în arhitectura timișoreană.

Plastica fațadelor timișorene prezintă numeroase decorațiuni fitomorfe, motivul florii fiind unul dintre cele mai răspândite ornamente. Chiar dacă floarea este un simbol omniprezent în decorațiunea arhitecturală din cele mai vechi timpuri, aceasta capătă un rol central odată cu  explozia artistică a anilor 1900, având un rol central în plastica curentului Secession. Atunci este momentul când motivul florii cunoaște o răspândire și o transfigurare plastică nemaiîntâlnită până atunci în repertoriul local, transformând Timișoara într-un adevărat oraș al florilor de piatră.


Exuberanță florală în plastica fațadei casei Mallinger Ferencz, 1915
Foto: Raul Bondrilă

Floarea-Soarelui: istoric și simbolistică

Chiar dacă Floarea-Soarelui (Helianthus annuus) este o floare originară din America, ajunsă pe tărâmuri europene de abia în secolul al XVI-lea, ea este puternic ancorată în poveștile și cultura europeană, ajungând retroactiv până în miturile clasice ale Greciei Antice. Ea a înlocuit plantele locale în versiunile miturilor apoloniene, devenind și un simbol nelipsit al nimfei Clytie.

Relația florii cu cultura și arta umană începe încă de pe tărâm american, fiind venerată de vechii azteci. Ajunsă în Europa aceasta a fost preluată de marile familii, fiind un motiv aparte în celebrele mozaicuri ale familiei Medici, dar și la marile curți regale. Odată cu finalul secolului al XIX-lea motivul Florii-Soarelui capătă un nou statut în lumea artei, atât prin mișcarea Arts and Crafts din Anglia, dar mai ales prin Mișcarea estetică, ai cărei principali actori, Aubrey Beardsley și Oscar Wilde aleg motivul Florii-Soarelui ca simbol principal al doctrinei.


Motivul decorativ al Florii-Soarelui în cadrul porții casei Emil Szilárd, arhitect László Székely, 1905
Foto: Raul Bondrilă

Arta totală a anilor 1900 adoptă și utilizează pe scară largă motivul, acesta regăsindu-se sub diferite forme și transfigurări. În zona central și est-europeană, aceasta se mulează organic pe cultura locală, în care Floarea-Soarelui era deja un motiv popular des utilizat, fiind parte integrantă a vieții de zi cu zi. Motivul este ales și datorită caracteristicilor estetice ale florii, fiind definită de o compoziție simplă și curată, putând fi ușor geometrizată și abstractizată. O diferență a reprezentării artistice din perioada anilor 1900 o implică reprezentarea totală a biologiei plantei, rezultând compoziții elaborate în care sunt incluse și tulpinile sau rădăcinile acesteia.


Reprezentarea integrală a motivului în feroneria porții de acces a casei de pe strada Odobescu nr. 63
Foto: Raul Bondrilă

Din perspectivă simbolică, Floarea-Soarelui este un simbol solar, în cultura populară fiind  asociată cu adorația și iubirea neîmpărtășite. Miturile populare românești plasează Floarea-Soarealui ca judecător la poarta raiului al florilor-fete. Anumite mituri asociază motivul cu vara, împlinirea și fericirea, precum și cu speranța în viitor.


Compoziție plastică elaborată reprezentând un mănunchi de Floarea-Soarelui alături de două simboluri solare. Se remarcă reprezentarea tuturor componentelor plantei, incluzând floarea, frunzele, tulpinile și rădăcinile.
Casa Ferencz Mallinger, arhitect neidentificat, 1915.
Foto: Raul Bondrilă

Floarea-soarelui în Timișoara

Motivul Florii-Soarelui ca laitmotiv decorativ al casei Ferencz Mallinger, 1905. Îl regăsim aici reprezentat atât în cadrul frizei decorative, în ancadramentele ferestrelor, cât și sub forma de compoziții elaborate alături de motive solare. Într-o formă mai complexă îl observăm compus alături de ornamente antropomorfe sub forma unor chipuri de femei cu frunze de Floarea-Soarelui în păr.
Casa Ferencz Mallinger, arhitect neidentificat, 1915.
Foto: Raul Bondrilă


Fata Floarea-Soarelui, element decorativ compus fito-antropomorf.
Casa Ferencz Mallinger, arhitect neidentificat, 1905

Foto: Raul Bondrilă

Compoziție cu motivul Florii-Soarelui ale căror tulpini se metamorfozează în linii sinuoase specifice plasticii Art Nouveau.
Arhitect Martin Gemeinhardt, 1913

Foto: Flavius Neamciuc


Floarea-Soarelui este și un simbol al verii și al libertății naturii. Pe fațada Palatului Franz Anheuer din Fabric regăsim reprezentat motivul într-o compoziție elaborată, alături de motivul îngerului feminin și o liră aurită - totul într-un decor vegetal. Aici motivul Florii-Soarelui ocupă un loc privilegiat, fiind amplasată central pe pieptul personajului, fiind și o trimitere la sufletul naturii.
Palatul Franz Anheuer, arhitect Ede Reiter, sculptor Alois Heine, 1901

Foto: Flavius Neamciuc



Panou decorativ cu motivul Florii-Soarelui pe bovindoul de colț al Palatului Ancora, amplasat deasupra ferestrei. Sub aceasta, regăsim reprezentat motivul soarelui. Palatul Ancora, arhitect Martin Gemeinhardt, 1902
Foto: Flavius Neamciuc

Floarea-Soarelui decorează frontoanele celor două clădiri surori proiectate de arhitectul Martin Gemeinhardt în Piața Plevnei. Aici, motivul floral, reprezentat frontal alături de frunze dispuse simetric, se alătură multor altor ornamente fitomorfe și zoomorfe, natura fiind principală temă plastică a celor două clădiri.
Casa Romulus Nikolin și Casa Hartlauer János, arhitect Martin Gemeinhardt, 1904
Foto: Raul Bondrilă

Reprezentare stilizată a motivului, în cadrul stâlpișorilor balconului. Aici, motivul este abstractizat și geometrizat, floarea fiind compusă din două cercuri concentrice, iar tulpina dintr-o succesiune de cercuri dispuse vertical. Frunzele sunt singurele care prezintă o sugestie organică, echilibrând compoziția. Palatul Mercur, arhitect Arthur Tunner, clădire puternic influențată de stilistica arhitectului Lipót Baumhorn.
Foto: Flavius Neamciuc


Motivul reprezentat în cadrul feroneriei porții Casei Szilárd Emil, arhitect László Székely, 1905
Foto: Raul Bondrilă

În cadrul aceleiași case identificăm motivul și în cadrul grilajurilor de la nivelul soclului.
Foto: Raul Bondrilă

Motivul Florii-Soarelui în feroneria unei porți din zona Badea Cârțan.
Foto: Raul Bondrilă

Floarea-Soarelui în regiune. Comunitate

Încheiem articolul cu imaginea unui câmp galben, plin de Floarea-Soarelui alături de un cer senin. Astfel ne imaginăm zilele acestea și povestea patrimoniului european: o mare delicată de flori și culori, plină de speranță, dar în același timp firavă, putând cădea pradă oricând unei ierni venite pe neașteptate. Dar puterea stă în comunitate, astfel încât dorim să vă oferim și alte reprezentări ale motivului Florii-Soarelui din Europa, precum și inițiative care promovează patrimoniul regional european.


Liov, Ucraina
Sursa: Forgotten Galicia


Wrocław, Polonia
Sursa foto: Muzeum Secesji

Budapesta, Ungaria
Sursa: Buildings Tell Tales


Oradea, România
Sursa: Oradea Heritage

București, România
Sursa: Detaliul NeoRomânesc / Editura Intaglio


Craiova, România
Sursa: Monumentalist

Acestea sunt doar câteva dintre decorațiunile care ilustrează motivul Florii-Soarelui. Mai cunoști alte astfel de ornamente sau inițiative de promovare a patrimoniului, atât din Timișoara, cât și din Europa?


Mulțumiri lui Raul Bondrilă (RoadOne) pentru plimbarea de documentare de astăzi prin Timișoara, în căutarea Florii-Soarelui.



Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.