Heritage of Timișoara

Fabric Bul. 3 August 1919 , nr. 9

Palatul Miksa Steiner

Alte denumiri:

Palatul Steiner

Data finalizării:

17 aprilie 1902

  • Arhitect: Arh. Eduard (Ede) Reiter
  • Fost proprietar: Max (Miksa) Steiner
  • Autorizație de construire: 4 iunie 1901
  • Statut proprietate: Proprietate privată
  • Statut protecție: Ansamblu monument istoric
    Ansamblul urban "Fabric" (II)
    TM-II-a-A-06097
  • Stil arh. principal Istoricist/Eclectic
  • Alte stiluri arh. Art Nouveau/Secession
  • Starea curentă Bună (întreținut/parțial reabilitat)
  • Planimetrie Rectangular compus
  • Nr. de niveluri 3
  • Funcțiune curentă Bancă/Servicii financiare/Centru asigurări
    Palat/Imobil de raport
    Proprietari multipli




Max (Miksa) Steiner a înfiinţat şi a condus timp de mai multe decenii Fabrica de spodiu Max Steiner, situată pe Calea Buziaşului din Fabric, care producea spodiu (făină de oase şi cărbune animal). Datorită succesului fabricii, Steiner a devenit o figură prosperă în societate, iar la retragerea sa din activitate a construit două palate splendide: cel de față, situat pe Bulevardul 3 August 1919, şi încă unul în cartierul Cetate, lângă Piaţa Unirii, unde îşi avea sediul Banca de Scont.

Palatul Steiner din Fabric a fost ridicat între anii 1901-1902, după planurile arhitectului Eduard (Ede) Reiter, în stil eclectic, având atât decoraţiuni tipice curentului Secession, cât şi ornamente de influenţă istoricistă (a se observa prova şi pupa de corabie de pe faţada imobilului). Deloc surprinzător, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, a fost declarată drept cea mai frumoasă clădire din Timişoara. În ciuda stării avansate de degradare, Palatul Steiner continuă să fie şi astăzi una dintre cele mai spectaculoase imobile din oraş.

Într-un interviu realizat de echipa proiectului cultural Heritage of Timişoara: Fabric (pilot) cu un locatar din imobil, a fost menţionată activitatea unei şcoli veterinare care ar fi funcţionat temporar în Palatul Steiner. Conform informaţiilor primite de la locatar, încă mai pot fi observate cuvinte (ex. “anatomie”) şi cifre romane (ex. “VII”, posibil de la clasa a VII-a) scrijelite în lemnăria unor geamuri de la etajul II. Menţionăm că această informaţie este încă în curs de verificare.

Imagini de epocă

Autorii acestei fișe:

Documentare și text: Alexandra Palconi

Documentare în teren: arh. Anca-Raluca Majaru, arh. Cristina Chira

Audit: Mihai Opriș

Fotograf: Flavius Neamciuc

Ultima actualizare: 2 ani în urmă

Publicat la: 22 octombrie 2017

Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.

Contribuie cu informații la această clădire!

Scris de Gancz Margareta, cu 2 ani în urmă

Multumiri celor care promoveaza valorile arhitectuale ale orasului nostru.

Lasă un comentariu!