Heritage of Timișoara

Cetate str. Florimund Mercy , nr. 6

Casa Camerală

Alte denumiri:

Muzeul Național de Artă Timișoara / Casa Tezaurului de Război / Trezoreria Principală Militară

Data finalizării:

1786

  • Arhitect: Carl Alexander Steinlein
  • Autorizație de construire: 1782
  • Statut proprietate: Proprietate public/privată
  • Statut protecție: Clădire monument istoric
    Palatul Baroc (Prefectura veche, azi Muzeul de Artă)
    TM-II-m-A-06174
  • Stil arh. principal Baroc (central-european)
  • Planimetrie Rectangular compus
  • Nr. de niveluri 3




Clădirea de pe strada Florimund Mercy, nr. 6 este printre puținele clădiri baroce din Timișoara care și-a păstrat forma din secolul al XVIII-lea, inclusiv șarpanta și fațadele. În timpul intervențiilor realizate de arhitectul Șerban Sturdza s-au făcut modificări minore la nivelul imobilului, legate de finisaje interioare. Palatul Baroc și clădirea de pe Mercy au fost modificate simultan, prin urmare au același sistem constructiv și, în prezent, ambele aparțin Muzeului Național de Artă. Pe măsură ce Palatul Baroc a trecut prin etape de modificări după secolul al XVIII-lea, clădirile s-au diferențiat, ele, în fapt, păstrând același sistem structural celular de zidărie cu bolți cilindrice, penetrații și planșee de lemn. 

Clădirea cu parter și etaj apare prima oară, împreună cu patru anexe, pe planurile din 1739 și funcționa împreună cu Palatul Baroc, având funcția de Casă Camerală. Între 1746–1747, clădirea de pe strada Mercy, împreună cu Palatul Baroc au fost supraetajate, având parter și două etaje. În 1752, funcționa ca Trezoreria Principală Militară sau Casa Tezaurului de Război. Se menționează faptul că parterul era boltit, iar în curte se aflau grajdurile și magaziile. În clădire locuiau casierul cameral, un ofițer al Casei și un funcționar al cancelariei camerale. 

Între 1782–1786, s-a supraetajat cu două niveluri aripa clădirii dinspre curte, astfel delimitându-se definitiv față de curtea Palatului Baroc. Fosta trezorerie devine Casa Camerală, unde se afla Administratorul Cameral, împreună cu Cancelaria, Expediția și Registratura, iar parterul adăpostea Casa de bani Camerală. Din 1786, clădirea își păstrează forma până în prezent. Șarpanta barocă cu ferme cu arbaletrieri, colțari și antretoază se păstrează integral, împreună cu ornamentația fațadei principale – frontoane curbilinii la nivelul fenestrației, ancadramente cu „urechi” și pilaștri cu bosaje în zona de parter. 

La nivel de interior, se păstrează coșurile de fum și sistemul de bolți cu penetrații, bolți cilindrice. De pe strada Mercy, după gangul de acces, se ajunge în curtea interioară, unde se păstrează ancadramente ale ferestrelor și un grilaj dispus la fereastra care separă curtea de anexa Palatului Baroc.

 

 

Autorii acestei fișe:

Documentare și text: Casian Avram

Documentare în teren: Casian Avram

Fotograf: Marius Vasile

Ultima actualizare: 1 săptămână în urmă

Publicat la: 04 octombrie 2025

Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.

Contribuie cu informații la această clădire!

v3