La data de 27 mai 1931, Societatea pe Acțiuni a Băncilor Bănățene Unite obține o autorizație de construire pentru un imobil cu cinci etaje. Pentru proiectarea edificiului este ales arhitectul și profesorul Mathias Hubert, iar construcția clădirii este încredințată antreprizei Martin. Edificiul a fost ridicat în decurs de câțiva ani, într-o manieră specifică perioadei interbelice, fără multe decorațiuni, în contrast cu restul imobilelor din piață. Cu toate acestea, prin gabarit, amplasament și volumetrie, Palatul Băncilor Bănățene Unite se integrează armonios în decorul urban al pieței.
Primul aspect demn de remarcat este, cu siguranță, frontonul monumentului, care amintește de arhitectura caselor șvăbești din satele bănățene. Acesta anunță subtil proprietarul imobilului, prin utilizarea inteligentă a unui element decorativ asociat culturii șvăbești. La nivel plastic, remarcăm cele două vaze decorative amplasate pe două acrotere la extremitățile fațadei, precum și consolele decorative care susțin balcoanele clădirii. Ancadramentele ferestrelor sunt simpliste, doar cele plasate sub balcoane au cheia de boltă marcată printr-un bolțar decorativ. Compus dintr-un parter comercial, cinci etaje și o mansardă, imobilul a găzduit încă de la început un hotel (funcțiune păstrată până în prezent), alături de spațiile administrative și funcționale ale băncii, precum și de magazinele de la parter. Încă din 1931, în imobil funcționa deja Pension Central, unul dintre cele mai moderne hoteluri din oraș, preluat în 1937 de Martin Eichart. La parterul clădirii funcționa în perioada interbelică librăria Jachan, iar în perioada comunistă celebrul magazin Mercur.
Clădirea a fost proiectată de arhitectul Mathias Hubert, cunoscut și ca Matz Hubert. Acesta s-a născut pe 16 august 1892, în satul Jamu Mare. A urmat cursurile școlii generale din Vârșeț, după care a studiat arhitectura la Budapesta, obținând diploma de arhitect în 1919. Întors în Timișoara, s-a remarcat în mediul profesional ca unul dintre cei mai valoroși arhitecți locali, iar în mediul academic, ca profesor în cadrul Școlii de Arte și Meserii. Dintre cele mai importante lucrări ale sale amintim Școala Banatia (astăzi Clădirea Institutului de Medicină), Palatul de raport Ciobanu, casa Rudolf Jahner de pe bulevardul Revoluției din 1989 și Vila Emil Lazăr de pe splaiul Tudor Vladimirescu. Datorită etniei sale, Mathias Hubert este arestat politic în anul 1945, însă își va continua cariera și după acest episod. În ultima parte a vieții sale a fost profesor în cadrul Școlii Tehnice de Construcțiii din Timișoara.