În urma parcelărilor de teren întreprinse la începutul secolului al XX-lea, primăria orașului Timișoara scoate la licitație un cvartal conținând 10 loturi de casă, amplasat între canalul Bega și piața Plevnei (pe atunci denumită Dózsa tér). În anul 1904, farmacistul László Vaniss, alături de soția sa, va achiziționa lotul de 230 stânjeni pătrați (aproximativ 827 mp) amplasat la intersecția străzii Kőszeghy (actuala stradă Brașov) și Dózsa-ter (actuala piață Plevnei) contra sumei de 6900 coroane.
În luna aprilie a aceluiași an vor obține autorizația de construire pentru o casă cu etaj, urmând ca după numai 5 luni să obțină și autorizația de conectare la canalizarea orașului.
Casa farmacistul a fost ridicată în stilul Anilor 1900, prezentând elemente caracteristice ale Secession-ului timișorean. Remarcăm în primul rând jocul volumetric al frontoanelor, dar și rezolvarea în arc de cerc a zonei de colț. Dacă zona soclului și a parterului este tratată destul de sumar, cu ancadramente simpliste ale ferestrelor, etajul clădirii capătă o tratare plastică elaborată. Pilaștri bogat ornamentați subîmpart în registre verticale întreaga clădire. Sprijiniți pe console decorative, aceștia prezintă în zona superioară simboluri geometrice de inspirație celtică, între care regăsim panouri orizontale prezentând compoziții vegetale. Un șir de denticuli facilitează trecerea la registrul cornișei, puternic profilată. Fațada dinspre strada Brașov prezintă și aparatul de acces, definit de o poartă masivă de lemn, tratată de asemenea în stilul anilor 1900. În dreapta acesteia, în contrast cu masivitatea porții, observăm o mică plăcuță metalică cu inscripția “Generala” - firma de asigurări la care era înscrisă clădirea.