Heritage of Timișoara

Fabric str. Ion Luca Caragiale , nr. 2

Casa Kossáriu Miklós

Alte denumiri:

Casa Coșariu Miclăuș / Fostul cămin de bătrâni al Comunității Izraelite

Data finalizării:

sec. XIX

  • Arhitect: Necunoscut
  • Fost proprietar: Comunitatea Izraelită "Status Quo" din Fabric Miklós Kossáriu (Coșariu Miclăuș)
  • Autorizație de construire: 26 martie 1891
  • Autorizație de modificare: aprilie 1905
  • Statut proprietate: Proprietate privată
  • Statut protecție: Ansamblu monument istoric
    Ansamblul urban "Fabric" (II)
    TM-II-a-A-06097
  • Stil arh. principal Istoricist/Eclectic
  • Starea clădirii Medie (conservat)
  • Planimetrie Rectangular compus
  • Nr. de niveluri 1
  • Funcțiune curentă Proprietari multipli
    Casă




Un anunț al Tribunalului Timișoara, publicat în luna decembrie 1878 în Budapesti Közlöny (rom. Monitorul Budapestei), vorbește despre un cetățean pe nume Kossáriu Juon, din Kiszetó (azi Chizătău, jud. Timiș), care a murit fără să lase un testament, dar ale cărui casă și un sfert din pământ se cuvin, conform legii, să fie moștenite de urmașul său Kossáriu Miklós. Hotărârea tribunalului timișorean este datată 4 februarie 1878, iar contestațiile puteau fi depuse în termen de 45 de zile de la publicarea acesteia.

Despre momentul sosirii lui Kossáriu Miklós (uneori scris și Cossáriu Miklós sau Cosariu Miklós în documentele cercetate, care era varianta maghiară a numelui românesc Coșariu Miclăuș) în Timișoara nu avem informații, ci mai degrabă despre activitatea sa în oraș la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea.

Între anii 1886 și 1892, acesta fusese redactor-șef și proprietar (din 1888) al ziarului "Gazeta Poporului", ce se dorea a fi o continuare a publicației “Timișiana. Foia pentru trebuințele poporului român”.

În jurul anului 1890, cu veniturile generate prin activitatea sa de gazetar și, probabil, valorificând bunurile moștenite de la ruda sa în urmă cu mai bine de 10 ani, Kossáriu Miklós achiziționează un teren de casă în Fabric, pe actuala stradă Ion Luca Caragiale (strada Jokái Mór în trecut). Terenul respectiv făcea parte din noile cvartale create pe terenul fostului Vorpark (situat la sud de Bulevardul 3 August 1919 actual, între Piața Romanilor și Parcul Regina Maria de astăzi), cu loturi pentru case de locuit scoase la vânzare de către primăria orașului. Conform unui articol dintr-un număr al Monitorului Timișoarei din 1903, înainte de a fi cumpărat de Kossáriu, lotul de casă fusese achiziționat în anul 1888 de Lázár Szilárd de la primăria orașului. La 26 martie 1891, Kossáriu Miklós primește aviz pentru ridicarea unei case de locuit pe un singur nivel pe acest teren.

Aflăm din nou din Monitorul Timișoarei (ediția iulie 1902) că imobilul a fost vândut cu 29.310 coroane Comunității Izraelite din Fabric "Status Quo", care ridicase alături o sinagogă în stil maur în anul 1899. Trei ani mai târziu, în aprilie 1905, comunitatea obține un aviz pentru “conversie casă cu parter și extindere templu”, aducând, cel mai probabil, fosta casă Kossáriu la forma de astăzi. Pentru o bună perioadă de timp, clădirea a găzduit căminul de bătrâni al Comunității Izraelite.

Autorii acestei fișe:

Documentare și text: Alexandra Palconi-Sitov

Documentare în teren: Arh. Vlad Pată

Fotograf: Flavius Neamciuc

Ultima actualizare: o săptămână în urmă

Niciun material de pe această platformă online/site nu poate fi reprodus parţial, integral, modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acordul scris al Asociaţiei PRIN BANAT.


Conţinutul acestei platforme online/site, textele, grafica, fotografiile, software-ul, logo-urile şi orice alte materiale prezente pe site sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea Asociaţiei PRIN BANAT. Află mai multe în secțiunea Termeni și condiții.

Contribuie cu informații la această clădire!